Toate definitiile

PUNCTUÁL, -Ă, punctuali, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care este exact, care respectă întocmai termenul sau momentul fixat. ♦ (Adverbial) La timp, cu punctualitate. 2. (Despre verbe) Care arată că acțiunea se petrece într-un singur moment. [Pr.: -tu-al] – Din fr. ponctuel (după punct).

PUNCTUÁL adj. exact, parolist. (Voi fi ~; un om ~-.)

Punctual ≠ nepunctual

PUNCTUÁL, -Ă adj. 1. (adesea adv.) Regulat, exact; care face la timp ceea ce trebuie să facă; precis. ♦ Făcut la momentul hotărât, determinat. 2. (Despre verbe) Care arată că acțiunea se petrece într-un singur moment. [Pron. -tu-al, var. puntual, -ă adj. / cf. fr. ponctuel, it. puntuale].

PUNCTUÁL, -Ă adj. 1. (și adv.) care respectă întocmai termenul fixat; făcut la momentul hotărât; exact, precis. 2. (despre aspectul verbelor) care arată că acțiunea se referă la un singur moment al desfășurării. 3. (mat.) referitor la un punct. (< engl. punctual, după fr. poncuel)

*punctuál, -ă adj. (mlat. punctualis, d. punctum, punct; fr. ponctuel). Exact, la punctu (timpu) hotărît: plată punctuală. Exact, care execută la timp fixat: om punctual. Adv. A plăti punctual.

punctuál (punc-tu-al) adj. m., pl. punctuáli; f. punctuálă, pl. punctuále