Toate definitiile

PRĂFUÍT, -Ă, prăfuiți, -te, adj. Plin de praf (1), acoperit de praf, cu mult praf; prăfos, prăfuros. ♦ Fig. Vechi, perimat, uitat; p. ext. răsuflat, banal. ♦ Care a fost transformat în praf, redus la starea de praf, pulbere. – V. prăfui.

PRĂFUÍT adj. prăfos, (rar) prăfuros, (reg.) prăfoşat, (Mold. şi Transilv.) colbăit, colburos, (înv.) pulberos. (Haine ~.)

PRĂFUÍT adj. v. perimat.