Toate definitiile
PROTOTÍP, prototipuri, s. n. 1. Model care reprezintă tipul original după care se efectuează sau se realizează ceva; prim exemplar de probă dintr-un lot de piese, de mașini etc. care urmează să se execute în serie. 2. Exemplar ilustrativ, model (desăvârșit), tip. – Din fr. prototype.
PROTOTÍP s. 1. model, tip, (înv.) tipos. (Un nou ~ de automobil.) 2. model, tip, tipar. (A construit teatrul după ~ul grec.)
Prototip ≠ copie
PROTOTÍP s.n. 1. Originalul, primul tip, primul model al unui aparat etc.; primul exemplar (de probă) al unui sistem tehnic. 2. Exemplu perfect, exemplar-tip, model desăvârșit. [< fr. prototype, cf. lat. prototypus, gr. prototypos].
PROTOTÍP s. n. 1. model, tipul original după care se realizează ceva. ◊ (tehn.) primul exemplar dintr-un loc de produse ce urmează a fi fabricate în serie. 2. exemplar-tip, model desăvârșit. (< fr. prototype, germ. Prototyp)
*prototíp n., pl. urĭ (vgr. protótypon, subst., de la adj. protótypos, original; fr. prototype). primu tip, prima formă, primu exemplar, original, model. Fig. Exemplu perfect: cînele [!] e prototipu amicițiiĭ.