Toate definitiile
PROIÉCT, proiecte, s. n. 1. Plan sau intenție de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru. 2. Prima formă a unui plan (economic, social, financiar etc.), care urmează să fie discutat și aprobat pentru a primi un caracter oficial și a fi pus în aplicare. ◊ Proiect de lege = text provizoriu al unei legi, care urmează să fie supus dezbaterii organului legiuitor (și opiniei publice). 3. Lucrare tehnică întocmită pe baza unei teme date, care cuprinde calculele tehnico-economice, desenele, instrucțiunile etc. necesare executării unei construcții, unei mașini etc. ◊ Proiect de diplomă = lucrare cu caracter tehnic, aplicativ, pe baza căreia studenții institutelor politehnice, institutelor de arhitectură etc. obțin diploma la sfârșitul studiilor. [Pr.: pro-iect] – Din germ. Projekt, lat. projectus.
PROIÉCT s. 1. v. intenţie. 2. v. plan. 3. v. vedere.
PROIÉCT s.n. 1. Plan de a întreprinde, de a face ceva; intenție. ♦ Prima redactare sau primele idei în legătură cu ceva care urmează să se facă sau care trebuie pus în execuție. ♦ Proiect de lege = text provizoriu al unei legi. 2. Lucrare care cuprinde calculele, desenele, instrucțiunile etc. necesare pentru executarea unei construcții, a unei mașini etc. [Pron. pro-iect. / < lat. proiectus, cf. fr. projet].
PROIÉCT s. n. 1. plan de a întreprinde, de a face ceva; intenție. 2. prima redactare, primele idei în legătură cu ceva care urmează să se facă, să fie pus în execuție. ♦ ~ de lege = text provizoriu al unei legi. 3. lucrare care cuprinde calculele, desenele, instrucțiunile etc. necesare pentru executarea unei construcții, mașini etc. (< germ. Projekt, lat. proiectus)
proiéct (proiécte), s. n. – Plan. Lat. proiectum (sec. XIX), fr. projet. – Der. proiecta, vb., din lat. proiectare; proiectil, s. n., din fr. projectil; proiector, s. n., din lat. proiector; proiecți(un)e, s. f., din lat. proiectio; anteproiect, s. n., din fr. avant-projet.
*proĭéct n., pl. e (lat. projectus, part. d. projicere, a arunca înainte, fr. projet, d. projeter, a proĭecta. V. ob- și sub-ĭect, abject). Plan, lucru propus (gîndit) p. împlinire: proĭectu de a uni Marea Neagră cu Baltica. Prima gîndire și redactare: un proĭect de lege. Arh. Reprezentarea grafică și scrisă, împreună cu devizu, a lucrăriĭ de împlinit.