Toate definitiile

PROHIBITÓRIU, -IE, prohibitorii, adj. Prohibitiv. – Din fr. prohibitoire, lat. prohibitorius.

PROHIBITÓRIU adj. v. prohibitiv.

PROHIBITÓRIU, -IE adj. Care oprește; prohibitiv. ◊ (Jur.; la romani) Edict prohibitoriu = edict prin care pretorul interzicea anumite lucruri. [Pron. -riu. / < lat. prohibitorius, fr. prohibitoire].

PROHIBITÓRIU, -IE adj. (jur.; la romani) edict ~ = edict prin care preotul interzicea anumite lucruri; prohibitiv. (< fr. prohibitoire)

prohibitóriu [riu pron. riu] adj. m., f. prohibitórie (-ri-e); pl. m. și f. prohibitórii