Toate definitiile
PROFÍR, -Ă, profiri, -e, adj. (Mai ales despre vin) De culoare roșu-deschis, trandafirie; profiriu. – Din ngr. profírus „purpură”.
PROFÍR adj. v. trandafiriu.
prófir, -ă adj. (îld. pórfir, d. ngr. porfýrios, vgr. porphýreios și -reos, d. porphýra, porfiră, purpură). Roș între cărămiziŭ și cîrmîziŭ: vin profir, poamă profiră. S. n. Vin profir: ĭa toarnă niște profir ! – Fals -riŭ. V. marmanziŭ.
profír, profíruri, s.n. (înv.) fâșie de blană cusută ca ornament pe marginea unei haine.
profír (profiruri), s. n. – Paspoal, bordură. It. profilo (Tiktin), contaminat cu fir (Candrea), sau poate cu l final asimilat. Este dubletul lui profil, s. n., din fr. profil.
2) profír n., pl. urĭ (it. proffilo, supt [!] infl. luĭ fir; sp. pg. perfilo. V. profil). Sec. 19. Margine tivită saŭ ornată la o haĭnă.
1) profír n. V. porfir.