Toate definitiile

PROFEȚÍE, profeții, s. f. Ceea ce profețește cineva; prorocire, prevestire, prezicere. – Din fr. prophétie.

PROFEŢÍE s. v. prezicere.

PROFEȚÍE s.f. (Mai ales în concepțiile religioase) Prorocire, prezicere. [Cf. fr. prophétie, lat. prophetia].

PROFEȚÍE s. f. (în concepțiile religioase) ceea ce profetizează cineva; prorocire, prezicere. (< fr. prophétie)

*profețíe f. (vgr. propheteia; lat. prophetia; fr. prophétie, it. profezia). Prorocire, prezicere, acțiunea de a spune din ainte [!] ceĭa ce se va întîmpla: profețiile luĭ Isaia, ale luĭ Nostradamus.

profețíe s. f., art. profețía, g.-d. art. profețíei; pl. profețíi, art. profețíile