Toate definitiile

PROBÁNT, -Ă, probanți, -te, adj. (Rar) Care probează, dovedește, convinge; edificator, concludent. – Din fr. probant.

PROBÁNT adj. v. concludent, convingător, decisiv, edificator, elocvent, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, puternic, serios, solid, tare, temeinic.

Probant ≠ improbant

PROBÁNT, -Ă adj. Care probează; doveditor. [Cf. fr. probant].

PROBÁNT, -Ă adj. care certifică; doveditor, concludent. (< fr. probant)

*probánt, -ă adj. (lat. próbans, -ántis). Care probează: argument probant, demonstrațiune probantă.

probánt adj. m., pl. probánți; f. probántă, pl. probánte