Toate definitiile

PRIETENÉSC, -EÁSCĂ, prietenești, adj. Care ține de prieteni, privitor la prieteni, specific prietenilor; amical, prietenos. [Pr.: pri-et-. – Var.: (reg.) prietinésc, -eáscă adj.] – Prieten + suf. -esc.

PRIETENÉSC adj. 1. amical, prietenos, tovărăşesc. (Atitudine ~ească.) 2. v. binevoitor. 3. v. prietenos.

Prietenesc ≠ duşmănesc

prietenésc, -eáscă adj. (d. prieten). Amical: vorbă prietenească.

prietenésc (pri-e-) adj. m., f. prieteneáscă; pl. m. și f. prietenéști