Toate definitiile
PREMERGĂTÓR, -OÁRE, premergători, -oare, adj. Care premerge, precedă ceva sau pe cineva. ♦ (Substantivat) Precursor, predecesor, înaintaș. – Pre1- + mergător (după fr. précurseur).
PREMERGĂTÓR adj., s. 1. adj. v. prealabil. 2. adj. v. anticipat. 3. adj. v. anterior. 4. s. v. precursor.
Premergător ≠ posterior, succesor, ulterior, următor
PREMERGĂTÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care precedă ceva; precursor, predecesor, înaintaș. [< pre- + mergător].
PREMERGĂTÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care precedă pe cineva sau ceva; precursor. (< pre- + mergător)
înainte-mergător, -oáre adj. și s. Răŭ zis îld. înaintaș, premergător saŭ precursor (supranumele luĭ Ion Botezătoru).
*premergătór2 s. n., pl. premergătoáre
*premergătór, -oáre adj. Care premerge, precedent. Precursor. Subst. Precursor.
premergătór1 adj. m., pl. premergătóri; f. sg. și pl. premergătoáre