Toate definitiile

PÓCNETUL s. art. v. aghiuţă, demon, diavol, drac, încornoratul, naiba, necuratul, satană, tartor.

PÓCNET, pocnete, s. n. 1. Zgomot caracteristic (surd și puternic) produs de o lovitură, de o izbitură etc., precum și de ardere, de o explozie, de descărcarea unei arme etc., pocnitură. 2. Zgomotul caracteristic produs de spargere, de crăpare etc. – Pocni + suf. -et.

PÓCNET s. v. pocnitură.

pocnét, pocnéți, s.m. (reg.) 1. persoană neîndemânatică, stângace, care sparge multe vase. 2. persoană certăreață.

pócnet n., pl. e (d. pocnesc). Pocnitură.

pócnet s. n., pl. pócnete

pocnéț, pocnéți, s.m. (reg.) copil rău.