Toate definitiile

PIRPIRÍU, -ÍE, pirpirii, adj. 1. (Despre ființe) Care și-a încetat dezvoltarea normală sau a degenerat; firav, pipernicit, jigărit. 2. (Rar) Lipsit de avere. 3. (Despre oameni) Care este îmbrăcat sărăcăcios, jerpelit sau (prea) subțire; (despre îmbrăcăminte) prea subțire, nepotrivit cu vremea friguroasă, jerpelit. – Din tc. pırpıri.

PIRPIRÍU adj. 1. v. pipernicit. 2. v. slab. 3. v. debil.

PIRPIRÍU adj. v. jerpelit, peticit, rupt, zdrenţăros, zdrenţuit.

PIRPIRÍU adj., s. v. calic, necăjit, nevoiaş, sărac, sărman.

Pirpiriu ≠ robust, zdravăn

pirpiríŭ, -íe adj. (turc. pirpiri, muncitoresc, grosolan). Fam. Perpelit, îmbrăcat cam prost orĭ cam supțire [!] ĭarna.

pirpiríu adj. m., f. pirpiríe; pl. m. și f. pirpiríi