Toate definitiile

PARABÁL, parabaluri, s. n. Panou de pe un poligon (2) în care se opresc gloanțele. – Din fr. pare-balles.

PARABÁL s.n. Captator de gloanțe într-un poligon, construit perpendicular pe direcția de tragere, astfel încât să poată opri cartușele ricoșate; biută. [< fr. pare-balle, cf. gr. paraballe].

PARABÁL s. n. panou dispus perpendicular pe direcția de tragere într-un poligon, astfel încât să poată opri gloanțele ricoșate. (< fr. pare-balles)