Toate definitiile

PANTOMÉTRU, pantometre, s. n. Instrument topografic cu care se măsoară unghiurile orizontale. – Din fr. pantomètre.

PANTOMÉTRU s.n. Instrument topografic pentru măsurarea unghiurilor și a înclinării terenului pe o anumită porțiune. [< fr. pantomètre].

PANTOMÉTRU s. n. instrument topografic pentru măsurarea unghiurilor orizontale. (< fr. pantomètre)

*pantométru n., pl. e (format d. vgr. pân, pantós, tot, și métron, măsură). Instrument de măsurat toate unghĭurile și distanțele.

pantométru (-me-tru) s. n., art. pantométrul; pl. pantométre