Toate definitiile

PANTOGRAFÍE s. f. Reproducere a unui desen cu ajutorul pantografului. – Din fr. pantographie.

PANTOGRAFÍE s. v. tipar înalt.

PANTOGRAFÍE s.f. 1. Reproducere mecanică cu ajutorul pantografului (1). 2. Procedeu de tipar cu forme a căror suprafață activă, mai înaltă decât suprafața neutră, este unsă cu o cerneală vâscoasă; tipar înalt. [Gen. -iei. / < fr. pantographie].

PANTOGRAFÍE s. f. 1. reproducere a unui desen etc. cu ajutorul pantografului (1). 2. procedeu de tipar cu forme a căror suprafață activă, mai înaltă decât suprafața neutră, este unsă cu o cerneală vâscoasă; tipar înalt. (< fr. pantographie)

*pantografíe f. (d. pantograf). Arta de a copia desemnele [!] cu pantografu.

pantografíe (-to-gra-) s. f., art. pantografía, g.-d. pantografíi, art. pantografíei