Toate definitiile

PANCRÓNIC, -Ă, pancronici, -ce, adj. Valabil pentru orice epocă. – Pan¹- + cronic.

PANCRÓNIC, -Ă adj. Valabil pentru orice epocă. [Cf. gr. pan – tot, chronos – timp].

PANCRÓNIC, -Ă adj. valabil pentru orice epocă. ◊ (despre un fenomen lingvistic) care traversează o lungă perioadă de timp fără a suferi schimbări. (< fr. panchronique)

pancrónic adj. m., pl. pancrónici; f. pancrónică, pl. pancrónice