Toate definitiile

BUREŢI-DE-PÁJIŞTE s. pl. v. cocârlă.

PÁJIȘTE, pajiști, s. f. Loc acoperit cu iarbă (măruntă și deasă), folosită ca nutreț sau pentru pășunat; vegetație ierboasă care acoperă acest loc. – Din sl. pašište.

pájiște (pájiști), s. f. – Pășune mare. – Var. (Trans.) paviște. Sl. pašište (Cihac, II, 230; Tiktin), poate prin încrucișare cu pažitĭ „fîneață”, cf. sb., cr. pasište. Der. directă din sl. pažitĭ (Conev 30) prezintă dificultăți. – Der. împăjești, vb. (a acoperi cu iarbă); păjurit, adj. (acoperit cu flori, împodobit), a cărui der. nu pare să fi fost explicată convingător.

pájiște f., pl. pajiștĭ și păjiștĭ (vsl. pašište, bg. pášište, pástbište, pășune). Cîmp (loc) acoperit de ĭarbă frumoasă (fr. pelouse, gazon). V. paviște.

pájiște s. f., g.-d. art. pájiștii; pl. pájiști