Toate definitiile

OȚĂREÁLĂ, otăreli, s. f. 1. (Rar) Supărare mare, mânie, furie; oțărâre. 2. Grimasă, neplăcere, dezgust exprimat printr-o strâmbătură (cauzată de o băutură sau de o mâncare cu gust neplăcut). – Oțărî + suf. -eală.

OŢĂREÁLĂ s v. furie, indignare, înverşunare, mânie, revoltare, revoltă, scandalizare.

oțăreálă (pop.) s. f., g.-d. art. oțărélii; pl. oțăréli