Toate definitiile

OȚELÍRE, oțeliri, s. f. Acțiunea de a (se) oțeli și rezultatul ei; fortificare, călire. – V. oțeli.

OŢELÍRE s. (TEHN.) călire, călit, (pop.) iuţire. (~ fierului.)

OŢELÍRE s. v. fortificare, întărire.

oțelíre s. f., g.-d. art. oțelírii; pl. oțelíri