Toate definitiile

OTOSCÓP, otoscoape, s. n. Instrument optic cu care se examinează canalul auditiv extern și timpanul. – Din fr. otoscope.

OTOSCÓP s.n. Instrument folosit la cercetarea canalului auditiv al urechii. [< fr. otoscope].

OTOSCÓP s. n. instrument optic folosit în otoscopie. (< fr. otoscope)

!otoscóp (-tos-cop/-to-scop) s. n., pl. otoscoápe