Toate definitiile

ORTOÉPIC, -Ă, ortoepici, -ce, adj. Care aparține ortoepiei, privitor la ortoepie. – Din fr. orthoépique.

ORTOÉPIC, -Ă adj. Referitor la ortoepie, de ortoepie. [Pron. -to-e-pic. / < fr. orthoépique].

ORTOÉPIC, -Ă adj. referitor la ortoepie. (< fr. orthoépique)

*ortoépic, -ă adj. (d. ortoepie). Relativ la ortoepie. Adv. Din punct de vedere ortoepic.

ortoépic adj. m., pl. ortoépici; f. ortoépică, pl. ortoépice