Toate definitiile

OROPSÍ, oropsesc, vb. IV. Tranz. 1. A asupri, a urgisi, a prigoni, a persecuta. 2. (Pop.) A izgoni, a alunga. ♦ A lăsa la voia întâmplării; a părăsi. 3. (Înv. și reg.) A certa, a ocărî, a blestema. [Var.: (reg.) horopsí vb. IV] – Et. nec.

OROPSÍ vb. 1. v. persecuta. 2. v. oprima.

OROPSÍ vb. v. abandona, admonesta, afurisi, alunga, anatemiza, blestema, certa, dăscăli, depărta, dojeni, excomu-nica, goni, izgoni, îndepărta, lăsa, moraliza, mustra, părăsi.

oropsí (oropsésc, oropsít), vb. – 1. A azvîrli, a respinge, a alunga. – 2. A deprecia, a disprețui, a defavoriza. – Var. (Mold.) horopsi. Origine necunoscută. Der. din ngr. ἐξορίζω „a exila” (Cihac, II, 681) sau ỏρίζω „a limita” (Scriban) nu e probabilă; dar e vorba neîndoielnic de un cuvînt ngr.

oropsésc v. tr. (din *oripsesc, d. ngr. orizo, aor. órisa și óripsa, mărginesc, separ. V. orizont). Nu maĭ ĭubesc, urgisesc: a oropsi un copil. – Și hor- (est). V. dizgrațiez.

oropsí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. oropsésc, imperf. 3 sg. oropseá; conj. prez. 3 să oropseáscă