Toate definitiile

OLECÚȚĂ adv. Diminutiv al lui oleacă; puțin de tot, olecuțică, olecușoară. – Oleacă + suf. -uță.

OLECÚŢĂ adv. v. niţeluş, puţintel.

lecúță (o) adv. (dim. d. o leacă. V. leacă). Mold. Fam. Puțintel: o lecuță de mîncare. S. f. Zărește lecuța ceĭa de foc. (Șez. 33, 27), zărește acel focușor.

olecúță, V. lecuță.

olecúță (pop.) adv.