Toate definitiile

OBIECTIVÍSM s. n. 1. Atitudine de falsă obiectivitate, de pretinsă nepărtinire, de renunțare la orice luare de poziție, la orice apreciere critică în domeniul cunoștințelor sociale. 2. (Ieșit din uz) Obiectivitate (2). – Obiectiv + suf. -ism. Cf. germ. Objektivismus, rus. obĩektivizm.

OBIECTIVÍSM s. v. imparţialitate, nepărti-nire, obiectivitate.

OBIECTIVÍSM s.n. Falsă obiectivitate prin care unii ideologi își maschează poziția de clasă în teoriile lor; prezentare a unor idei, a unor teorii fără a lua față de ele o atitudine critică. [Cf. rus. obiektivizm, fr. objectivisme].

obiectivísm (-biec-) s. n.

OBIECTIVÍSM s. n. atitudine de falsă obiectivitate. (< germ. Objektivismus, rus. obiektivizm)