NĂUCITÓR, -OÁRE, năucitori, -oare, adj. Care năucește sau poate năuci. [Pr.: nă-u-] – Năuci + suf. -tor.
NĂUCITÓR adj. 1. v. uimitor. 2. v. ameţitor.
năucitór adj. m., pl. năucitóri; f. sg. și pl. năucitoáre