Toate definitiile

NUTRÍȚIE, nutriții, s. f. Totalitatea proceselor fiziologice prin care organismele își procură hrana necesară creșterii și dezvoltării, obținerii energiei pentru desfășurarea proceselor vitale, refacerii țesuturilor etc.; p. ext. hrănire, alimentare; hrană. – Din fr. nutrition, lat. nutritio.

NUTRÍŢIE s. v. alimentaţie.

NUTRÍȚIE s.f. Totalitatea fenomenelor prin care animalele și vegetalele își procură substanțele hrănitoare necesare dezvoltării și refacerii țesuturilor; (p. ext.) hrănire, nutrire, alimentare; hrană. [Gen. -iei, var. nutrițiune s.f. / cf. fr. nutrition, lat. nutritio].

NUTRÍȚIE s. f. ansamblul funcțiilor organice prin care animalele și vegetalele își procură substanțele hrănitoare necesare dezvoltării și refacerii țesuturilor. (< fr. nutrition, lat. nutritio)

* nutrițiúne f. (lat. nutritio, -ónis). Acțiunea de a nutri, totalitatea fenomenelor care se întîmplă în corpu unuĭ animal saŭ uneĭ plante p. asimilarea nutrimentelor și întreținerea viețiĭ. – Și -ițíe. V. digestiune.

!nutríție (nu-tri-ți-e) s. f., art. nutríția (-ți-a), g.-d. art. nutríției; pl. nutríții, art. nutríțiile (-ți-i-)