Toate definitiile

NESĂBUÍNȚĂ, nesăbuințe, s. f. (Rar) Nesăbuire. – Nesăbuit + suf. -ință.

NESĂBUÍNŢĂ s. v. imprudenţă.

nesăbăduínță (est) și nesăbuínță (vest) f., pl. e. Defectu de a fi nesăbuit. Faptă de om nesăbuit.

nesăbuínță s. f., g.-d. art. nesăbuínței; pl. nesăbuínțe