Toate definitiile

NECREDINCIÓS, -OÁSĂ, necredincioși, -oase, adj., s. m. și f. 1. (Om) care își calcă cuvântul dat; (om) infidel. 2. (Om) care nu se încrede (ușor) în ceva. 3, (Om) care nu crede în nici o doctrină religioasă; ateu; (om) care se abate de la dogmele unei religii, în special de la dogmele religiei creștine; eretic. ♦ Spec. (Înv. și pop.) Mahomedan; turc. – Ne- + credincios.

NECREDINCIÓS adj. v. bănuitor, neîncreză-tor, nestatornic, sceptic, schimbător, suspicios, temător.

NECREDINCIÓS adj., s. 1. adj. v. păgân. 2. s. (BIS.) păgân, (înv.) agarean, viclean. (Un ~ hulit de creştini.) 3. s., adj. v. ateu. 4. adj. v. adulter.

NECREDINCIÓS s. v. mahomedan, musulman, turc.

NECREDINCIÓS s., adj. v. eretic, schismatic.

Necredincios ≠ credincios, devotat

necredincĭós, -oásă adj. Fără credință, infidel.

necredincíos (ne-cre-) adj. m., s. m., pl. necredincióși; adj. f., s. f. necredincioásă, pl. necredincioáse