Toate definitiile

NECAPÁBIL adj., s. 1. adj. incapabil, neputincios, prăpădit, slăbănog, (rar) impotent, (pop.) becisnic, nemernic, nevoiaş, nevolnic, (înv. şi reg.) sec, ticălos, (prin Munt. şi Olt.) sfoiegit, (înv.) mişel, neputernic, neputinte, secat. (Un biet om ~.) 2. adj., s. ignorant, incapabil, incom-petent, nechemat, necompetent, neisprăvit, nepregătit, nepriceput, neştiutor, prost, (fam.) ageamiu. (Un meseriaş ~.)

Necapabil ≠ capabil