Toate definitiile

NAVIGÁ, navighez, vb. I. Intranz. 1. (Despre nave; la pers. 3) A se deplasa pe apă; a pluti; (despre aeronave) a se deplasa în aer sau în cosmos; a zbura. 2. (Despre oameni) A călători cu o navă sau cu o aeronavă; a conduce mersul unei nave sau al unei aeronave. – Din lat., it. navigare, fr. naviguer.

NAVIGÁ vb. 1. (MAR.) a pluti, (înv. şi reg.) a nota, (înv.) a înota. (Un vapor care ~.) 2. (AV.) a zbura. (O aeronavă care ~.)

NAVIGÁ vb. I. intr. 1. A călători, a merge pe apă (cu o navă). ♦ (Despre o navă) A pluti, a merge pe apă. 2. A zbura, a pluti în aer. [P.i. 3,6 -ghează. / < it., lat. navigare, fr. naviguer].

NAVIGÁ vb. intr. 1. a călători (cu o navă). ◊ (despre nave) a se deplasa pe apă. 2. (despre aeronave) a zbura. (< it., lat. navigare, fr. naviguer)

* návig și -ghéz, a -gá v. intr. (lat. navigo, -áre, d. navis, navă și agere, a împinge. V. purg). Călătoresc cu corabia pe fluviĭ saŭ pe mare, conduc corabia. Călătoresc cu balonu saŭ cu aeroplanu.

navigá (a ~) vb., ind. prez. 3 navigheáză