Toate definitiile

NARD s. m. 1. Nume dat mai multor specii de plante erbacee originare din regiunea munților Himalaia (Nardostachys); spec. plantă cu rădăcină scurtă și groasă, fibroasă și foarte aromată, cu frunze moi și flori roșii-purpurii (Nardostachys iatamansi). 2. Esență parfumată extrasă din rădăcina de nard. – Din ngr. nárdos.

NARD s.m. Plantă graminee originară din regiunea Himalaia. ♦ Parfum fin extras din această plantă. [< fr. nard, cf. lat. nardus].

NARD s. m. 1. nume dat unor specii de plante originare din regiunea munților Himalaia; (spec.) plantă cu rădăcina scurtă, groasă, fibroasă și foarte aromată, cu flori roșii-purpurii. 2. esență parfumată din rădăcina de nard (1). (< fr. nard, lat. nardus, gr. nardos)

nard (-duri), s. n. – Plantă erbacee din reg. Himalaia, esență parfumată din rădăcina acestei plante. – Var. (înv.) nardos. Mgr. νάρδος. Sec. XVI.

nard m. (lat. nardus și nardum, d. vgr. nárdos). Un fel de unsoare aromatică pe care ceĭ vechĭ o scoteaŭ din rădăcina uneĭ plante aromatice. Nard indian, o graminee aromatică din India. Nard celtic, un fel de valeriană.

nard s. m.