Toate definitiile

NAPÁLM s. n. Substanță cu aspect gelatinos, compusă din săruri de aluminiu, din acizi grași etc., care, în amestec cu benzina, servește la fabricarea bombelor incendiare. – Din fr., engl. napalm.

NAPÁLM s.n. Amestec de săruri de aluminiu și de acizi grași, care, adăugat în benzină, dă o substanță cu proprietăți incendiare, întrebuințată la fabricarea bombelor, aruncătoarelor de flăcări etc. [< engl., fr. napalm, cf. na(trium) palm(itat)].

NAPÁLM s. n. amestec incendiar, obținut prin gelificarea combustibililor lichizi cu săruri de aluminiu, polimeri sintetici, cauciuc și alte materiale solubile, folosit în bombele incendiare, aruncătoare de flăcări etc. (< fr., engl. napalm)

napálm s. n.