Toate definitiile

MÚFLĂ, mufle, s. f. 1. Cameră a unui cuptor industrial sau de laborator, cu pereți refractari, în care materialul supus încălzirii nu vine în contact cu combustibilul sau cu gazele de ardere. 2. Dispozitiv construit din mai mulți scripeți, folosit pentru ridicarea greutăților mari. – Din fr. moufle.

MÚFLĂ s. 1. (TEHN.) palan, scripete. 2. (MAR.) gruie, macara. 3. (TEHN.) pastică.

MÚFLĂ s.f. 1. Cameră cu pereți refractari a unui cuptor industrial sau de laborator, unde se introduc materialele de încălzit pentru a nu intra în contact cu combustibilul sau cu gazele de ardere. 2. Grup de mai mulți scripeți așezați pe același ax sau pe axe în prelungire, care formează o parte a palanului. [< fr. moufle].

MÚFLĂ s. f. 1. cameră cu pereți refractari ai unui cuptor industrial sau de laborator, unde se introduc materialele de încălzit pentru a nu intra în contact cu combustibilul sau cu gazele de ardere. 2. sistem de scripeți pe același ax sau pe axe în prelungire, care formează o parte a palanului. (< fr. moufle)

múflă (mu-flă) s. f., g.-d. art. múflei; pl. múfle