Toate definitiile

MORALIZATÓR, -OÁRE, moralizatori, -oare, adj. Care contribuie la crearea unei atmosfere morale, la răspândirea moralei, care dă învățături morale, care moralizează pe cineva; educativ. ♦ (Și substantivat; peior.) Care propovăduiește principiile morale cu ostentație. – Din fr. moralisateur.

MORALIZATÓR adj. 1. moral, moralizant, (înv.) moralicesc. (Concluzie ~oare.) 2. v. educativ.

MORALIZATÓR, -OÁRE adj. Care contribuie la crearea unei atmosfere morale; educativ; moralizant. [Cf. fr. moralisateur].

MORALIZATÓR, -OÁRE adj. care contribuie la crearea unei atmosfere morale; educativ; moralizant. (< fr. moralisateur)

*moralizatór, -oáre adj. Care moralizează: carte moralizatoare. Subst. Care face morală, mustră: tu te-aĭ făcut moralizatoru meŭ?

moralizatór adj. m., s. m., pl. moralizatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. moralizatoáre