Toate definitiile

MORALIZÁ, moralizez, vb. I. Tranz. 1. A da cuiva învățături morale. 2. (Fam.) A face cuiva morală; a mustra, a dojeni. – Din fr. moraliser.

MORALIZÁ vb. v. certa.

MORALIZÁ vb. I. tr. (Rar) A face morală; a da cuiva învățături morale. [< fr. moraliser].

MORALIZÁ vb. tr. 1. a da (cuiva) învățături morale. 2. (fam.) a face morală. (< fr. moraliser)

*moralizéz v. tr. (d. morală; fr. -iser, it. -izzare). Fac moral: a-ĭ moraliza pe țăranĭ. Mustru și (iron.) bat: a moraliza un copil. V. intr. Fac morală, predic morala.

moralizá (a ~) vb., ind. prez. 3 moralizeáză