Toate definitiile

MONOPTÉR, -Ă, monopteri, -e, adj. (Mai ales despre edificiile circulare) Cu un singur rând de coloane pe care se sprijină acoperișul. – Din fr. monoptère.

MONOPTÉR, -Ă adj. (Despre edificii) Care are numai un rând de coloane; format dintr-o singură colonadă. [< fr. monoptère, cf. gr. monos – singur, pteron – aripă].

MONOPTÉR, -Ă adj. (despre un edificiu circular) cu acoperișul susținut de o singură colonadă. (< fr. monoptère)

monoptér¹ (-nop-ter / -no-pter) adj. m., pl. monoptéri; f. monoptéră, pl. monopére

monoptér² (-nop-ter / -no-pter) s.n., pl. monoptére

*monoptér, -ă adj. (vgr. monópteros, d. mónos, singur, și pterón, aripă. V. dipter). Arh. Care are un singur rînd de coloane: templu monopter.