Toate definitiile

MONOGENÉTIC, -Ă, monogenetici, -ce, adj. Conform cu monogeneza, de monogeneză. – Mono- + genetic.

MONOGENÉTIC, -Ă adj. Referitor la monogeneză. [Cf. fr. monogénétique].

MONOGENÉTIC, -Ă adj. referitor la monogeneză. (< fr. monogénétique)

monogenétic adj. m., pl. monogenétici; f. monogenétică, pl. monogenétice