Toate definitiile

MONOCÍP, monocipuri, s. n. (Electron.) Circuit integrat cu schemă electrică la comandă, realizat după o tehnologie de proiectare tipizată. – Din engl. monochip.

MONOCÍP s. n. circuit integrat cu schemă electrică la comandă, realizat după o tehnologie de proiectare tipizată. (< engl. monochip)