Caută
Traducere
Toate definitiile
MONAHÍSM s. n. 1. Stare, viață, calitate de monah; călugărie, monahie1. 2. Instituția călugăriei. – Monah + suf. -ism.
MONAHÍSM s. v. călugărie.
MONAHÍSM s.n. Starea, viața, calitatea de monah. ♦ Instituția călugăriei. [< fr. monachisme, după monah].
MONAHÍSM s. n. 1. starea, viața de monah. 2. instituția călugăriei. (< fr. monachisme)
*monahízm n. (d. monah). Starea de monah, călugărie, instituțiunea călugăriiĭ: secolu IV a fost etatea de aur a monahizmuluĭ [!].
monahísm s. n.