Toate definitiile

MOLIBDÉN s. n. Metal de culoare albă-argintie, lucios și maleabil, inoxidabil la temperatura obișnuită, întrebuințat la fabricarea unor oțeluri speciale. – Din fr. molybdène.

MOLIBDÉN s.n. Metal foarte dur alb-argintiu, asemănător cu fierul, folosit la fabricarea unor oțeluri speciale. [< fr. molybdène, cf. gr. molybdos – plumb].

MOLIBDÉN s. n. metal foarte dur, alb-argintiu, asemănător cu fierul, la elaborarea oțelurilor speciale și a altor aliaje. (< fr. molybdène)

*molibdén n. (fr. molybdène, d. vgr. molýbdaina, vînă de argint amestecată cu plumb, d. mólybdos, plumb, nume aplicat molibdenuluĭ de Hielm, care l-a descoperit la 1782). Chim. Metal tetravalent alb ca argintu, sfărămicĭos și aproape infuzibil. Are o greutate atomică de 96.

!molibdén/ molíbden s. n.; simb. Mo

MOLIBDÉN s. n. Metal de culoare albă-argintie, lucios și maleabil, inoxidabil la temperatura obișnuită, întrebuințat la fabricarea unor oțeluri speciale. – Din fr. molybdène.

MOLIBDÉN s.n. Metal foarte dur alb-argintiu, asemănător cu fierul, folosit la fabricarea unor oțeluri speciale. [< fr. molybdène, cf. gr. molybdos – plumb].

MOLIBDÉN s. n. metal foarte dur, alb-argintiu, asemănător cu fierul, la elaborarea oțelurilor speciale și a altor aliaje. (< fr. molybdène)

*molibdén n. (fr. molybdène, d. vgr. molýbdaina, vînă de argint amestecată cu plumb, d. mólybdos, plumb, nume aplicat molibdenuluĭ de Hielm, care l-a descoperit la 1782). Chim. Metal tetravalent alb ca argintu, sfărămicĭos și aproape infuzibil. Are o greutate atomică de 96.