Toate definitiile

MACHÉTĂ, machete, s. f. Reproducere, de obicei la scară redusă, a unei lucrări de urbanistică, a unei piese tehnice, a unei opere de artă etc. ♦ Text integral sau fragmentar al unei opere (științifice), destinat discuției înainte de publicare. – Din fr. maquette.

MACHÉTĂ s. (înv.) izvod, pildă. (ă unui monu-ment.)

MACHÉTĂ s.f. 1. Reproducere plastică la scară redusă a unei lucrări de sculptură, de pictură, de arhitectură, a unui decor de teatru etc. 2. Publicare (fragmentară) premergătoare tipăririi definitive a unei lucrări. [< fr. maquette, cf. it. macchietta].

MACHÉTĂ s. f. 1. reproducere plastică la scară redusă a unei lucrări de sculptură, pictură, arhitectură, a unui decor de teatru etc. 2. publicare (fragmentară) premergătoare tipăririi definitive a unei lucrări. (< fr. maquette)

machétă (machéte), s. f. – Model, tipar. Fr. maquette.

*machétă f., pl. e (fr. maquette, d. it. macchietta, dim. d. mácchia, lat. mácula „pată”, care corespunde cu fr. maille. V. maculatură). Prima schiță micșorată a uneĭ opere de sculptură. Schița uneĭ picturĭ decorative. Micĭ figurĭ care servesc pictorilor să studieze atitudinile. Model micșorat al uneĭ decorațiunĭ teatrale.

machétă s. f., g.-d. art. machétei; pl. machéte

MACHETÁ, machetez, vb. I. Tranz. A concepe și executa macheta unui obiect, a unui proiect etc. – Din machetă.

MACHETÁ vb. I. tr. A concepe și executa o machetă. [Cf. it. macchettare].

MACHETÁ vb. tr. a realiza o machetă. (< it. macchettare)

*machetá (a ~) vb., ind. prez. 3 macheteáză