Toate definitiile

LIBERÁL, -Ă, liberali, -e, adj., s. m. I. Adj. 1. Care aparține liberalismului, privitor la liberalism. ◊ Burghezie liberală = parte a burgheziei adeptă a liberalismului. Partid liberal = partid al burgheziei liberale. 2. (Înv.) Iubitor de libertate. 3. Înțelegător; generos; care are idei largi, nepreconcepute. II. S. m. Adept, membru al unui partid liberal. – Din fr. libéral, lat. liberalis.

Liberal ≠ riguros, sever

LIBERÁL, -Ă adj. 1. Care aparține liberalismului. 2. Iubitor de libertate. 3. Înțelegător, îngăduitor. // s.m. Adept, membru al unui partid liberal. [Cf. fr. libéral, lat. liberalis].

LIBERÁL, -Ă I. adj. 1. care aparține liberalismului. ♦ partid ~ = partid de orientare liberalistă. 2. iubitor de libertate. 3. înțelegător, cu vederi largi, tolerant. II. s.m. membru al unui partid liberal. (< fr. libéral, lat. liberalis)

*liberál, -ă adj. (lat. liberalis). Demn de un om liber, de familie (nu rob): arte liberale (ca pictura, sculptura, muzica, în opoz. cu artele mecanice), profesiune liberală, educațiune liberală. Generos, nobil, darnic: om, caracter liberal. Favorabil libertățiĭ politice, civile ș. a., sentimente liberale. Subst. Care profesează orĭ afectează ideĭ liberale (V. colectivist): Aŭ de patrie, virtute nu vorbește liberalu, de aĭ crede că viĭața ĭ-e curată ca cristalu? (Em.). Adj. Al liberalilor: partid, club, ziar, deputat liberal. Adv. În mod liberal saŭ generos.

liberál adj. m., s. m., pl. liberáli; adj. f., s. f. liberálă, pl. liberále