Toate definitiile

JICLÓR, jicloare, s. n. Parte a carburatorului, de forma unui dop, cu un orificiu care dozează debitul de combustibil necesar formării amestecului carburant la motoarele cu ardere internă. – Din fr. gicleur.

JICLÓR s.m. Tub prevăzut cu unul sau mai multe orificii calibrate, prin care se pulverizează combustibil în carburator. [< fr. gicleur].

JICLÓR s. n. tub prevăzut cu unul sau mai multe orificii calibrate, prin care se pulverizează combustibil în carburator. (< fr. jicleur)

jiclór (ji-clor) s. n., pl. jicloáre