Toate definitiile
JELUÍ, jeluiésc (jélui), vb. IV. 1. Refl. (adesea fig.) A se jeli (1). ♦ Refl. și tranz. A cere dreptate, a adresa o plângere (cuiva); a se plânge (la...). 2. Tranz. A deplânge, a compătimi, a jeli (3). – Din sl. žalovati.
JELUÍ vb. 1. a boci, a jeli, a plânge. (A ~ un mort.) 2. v. văita.
JELUÍ vb. v. acuza aspira, căi, căina compătimi, denunţa, deplânge, dori, învinovăţi, învinui, jindui, năzui, pârî, plânge, pocăi, pofti, pretinde, reclama, regreta, râvni, spune, tinde, ţinti, urmări, visa, viza.
jeluí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jeluiésc, imperf. 3 sg. jeluiá; conj. prez. 3 să jeluiáscă
JELUÍ vb. v. acuza aspira, căi, căina compătimi, denunţa, deplânge, dori, învinovăţi, învinui, jindui, năzui, pârî, plânge, pocăi, pofti, pretinde, reclama, regreta, râvni, spune, tinde, ţinti, urmări, visa, viza.
JELUÍ, jeluiésc (jélui), vb. IV. 1. Refl. (adesea fig.) A se jeli (1). ♦ Refl. și tranz. A cere dreptate, a adresa o plângere (cuiva); a se plânge (la...). 2. Tranz. A deplânge, a compătimi, a jeli (3). – Din sl. žalovati.
JELUÍ vb. 1. a boci, a jeli, a plânge. (A ~ un mort.) 2. v. văita.
jăluĭésc (est) și jeluĭésc (vest și L.V.) v. tr. (vsl. žalovati, a jăli, amestecat cu želati, a dori). Regret: jeluind greșala (Dos.). Acuz, reclam: l-aŭ jăluit de baniĭ ce le-aŭ luat (Nec.). V. intr. Regret: jeluind de cuvintele ce zise (Cod. Vor.). Doresc, mĭ-e dor: vulturul spre puiĭ săĭ jeluĭa (Cor.). Reclam: aŭ trimes boĭerĭ de aŭ jăluit la poartă (Nec.). V. refl. Mă plîng, reclam: mă jăluĭesc de ceva, cineva, că mi s’a furat ceva.
jeluĭésc V. jăluĭesc.