Toate definitiile

IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-o dată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti.

IVÍ vb. 1. v. apărea. 2. a apărea, a se arăta, a pica, (înv. şi reg.) a se scociorî, (înv.) a se sfeti. (Chiar atunci s-a ~ şi el.) 3. v. înfăţişa. 4. a apărea, a se arăta, (înv.) a mijloci, (fig.) a încolţi, a se înfiripa, a înflori, a se naşte. (Un zâmbet s-a ~ pe faţa lui.) 5. a apărea, a se arăta, a se înfăţişa, a se revela, (înv. şi pop.) a se dezveli. (Câmpia se ~ în toată splendoarea ei.) 6. a apărea, a se arăta, a ieşi. (S-a ~ iarba.) 7. v. răsări. 8. a apărea, a se arăta, a miji, (reg.) a (se) iţi, a (se) slomni. (Se ~ zorile.) 9. v. face. 10. v. stârni. 11. v. produce. 12. a apărea, a se declara. (S-a ~ o epidemie.)

A (se) ivi ≠ a dispărea

A se ivi ≠ a pieri

iví (ivésc, ivít), vb. – 1. (Înv.) A arăta, a demonstra. – 2. (Refl.) A se arăta, a apărea, a ieși la iveală. – Megl. iavés. Sl. javiti (Miklosich, Slaw. Elem., 53; Cihac, II, 152; Tiktin; DAR), cf. aieve. – Der. iveală, s. f. (apariție; prezență).

ivésc (mă) v. refl. (vsl. ĭaviti, a arăta. V. privesc, aĭevea). Mă arăt, apar, încep a mă vedea: luna se ivi dintre brazĭ. – Maĭ vechĭ și a se ĭuvi.

!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă