Toate definitiile

INTEGRÁ, integrez, vb. I 1. Tranz. și refl. A (se) include, a (se) îngloba, a (se) încorpora, a (se) armoniza într-un tot. 2. Tranz. (Mat.) A calcula dintr-o funcție dată altă funcție a cărei derivată este funcția dată. ♦ A calcula soluția unei ecuații diferențiale sau a unei ecuații cu derivate parțiale. – Din fr. intégrer, lat. integrare.

INTEGRÁ vb. a v. îngloba.

A integra ≠ a dezintegra

INTEGRÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) introduce; a (se) include într-un tot. 2. tr. (Mat.) A găsi integrala unei cantități diferențiale. [< fr. intégrer, it., lat. integrare].

PÂINIȘOÁRĂ, pâinișoare, s. f. 1. Diminutiv al lui pâine (1); pâinică, pâiniță. 2. Ciupercă comestibilă, de culoare roșie-violacee, care crește prin pădurile de stejar și de fag (Russula lepida). ♦ Nume dat mai multor specii de ciuperci comestibile și necomestibile. – Pâine + suf. -ișoară.

PÂINIŞOÁRĂ s. 1. v. pâinică. 2. (BOT.; Russula lepida) (reg.) oiţă, bureţi-de-spini (pl.), bureţi-roşii (pl.). 3. (BOT.; Russula integra) (reg.) vineţică.

PÂINIŞOÁRĂ s. v. chiflă.

INTEGRÁ vb. I. tr., refl. a (se) introduce; a (se) include; a (se) îngloba într-un tot. II. tr. (mat.) a calcula integrala unei cantități diferențiale. (< fr. /síntégrer, lat. integrare)

*integréz v. tr. (lat. integro, -áre, a restabili, a înoi). Mat. Determin integrala uneĭ cantitățĭ diferențiale: a integra o funcțiune.

integrá (a ~) (-te-gra) vb., ind. prez. 3 integreáză