Toate definitiile

INCONSECVÉNȚĂ, inconsecvențe, s. f. Lipsă de consecvență în idei sau în acțiuni; neconsecvență, instabilitate, inconstanță. – Din fr. inconséquence, lat. inconsequentia.

INCONSECVÉNŢĂ s. inconstanţă, instabilitate, ne-consecvenţă, neconstanţă, nestabilitate, nesta-tornicie, (livr.) labilitate, versatilitate, (fam.) cameleonism, (înv.) neconsecinţă, nestare. (~ unei persoane.)

Inconsecvenţă ≠ consecvenţă

INCONSECVÉNȚĂ s.f. Lipsă de consecvență în idei, în acțiuni. [< lat. inconsequentia, cf. fr. inconséquence].

INCONSECVÉNȚĂ s. f. lipsă de consecvență. (< fr. inconséquence, lat. inconsequentia)

*inconsecŭénță f., pl. e (lat. in-consequentia). Lipsă de consecŭență. Fapt inconsecŭent. – Fals -cvență.

inconsecvénță s. f., g.-d. art. inconsecvénței; pl. inconsecvénțe