Toate definitiile

INCOMPETÉNȚĂ, incompetențe, s. f. Lipsă de competență. [Var.: incompetínță s. f.] – Din fr. incompétence.

INCOMPETÉNŢĂ s. v. incapacitate.

Incompetenţă ≠ competenţă

INCOMPETÉNȚĂ s.f. Lipsă de competență. ♦ (Jur.) Lipsa puterii legale de a îndeplini o anumită atribuție. [Var. incompetință s.f. / cf. fr. incompétence, it. incompetenza].

INCOMPETÉNȚĂ s. f. lipsă de competență. (< fr. incompétence)

*incompeténță f., pl. e (d. incompetent; fr. -ence). Lipsă de competență judiciară: incompetența unuĭ tribunal. Insuficiență științifică: incompetența unuĭ critic.

incompeténță s. f., g.-d. art. incompeténței; pl. incompeténțe