Toate definitiile

INAUGURÁ, inaugurez, vb. I. Tranz. A deschide în mod solemn activitatea unui așezământ, a unei expoziții, a unui local etc.; p. gener. a marca începutul într-o activitate; într-un domeniu. ♦ Spec. A dezveli (în mod solemn) un monument. Din fr. inaugurer, lat. inaugurare.

INAUGURÁ vb. 1. a deschide, a începe. (~ o nouă stagiune.) 2. v. vernisa. 3. v. dezveli.

INAUGURÁ vb. I. tr. A începe, a deschide solemn activitatea unei instituții (o expoziție, un local etc.); a dezveli un monument. ♦ (Fig.) A începe, a deschide drum. [Pron. i-nau-, var. înaugura vb. I. / < fr. inaugurer, lat., it. inaugurare].

INAUGURÁ vb. tr. a începe, a deschide solemn activitatea unei instituții; a dezveli un monument. ◊ (fig.) a începe, a deschide drum. (< fr. inaugurer, lat. inaugurare)

*inauguréz v. tr. (lat. in-áuguro, -áre. V. augurez). Arăt prima oară publiculuĭ pintr´o [!] solemnitate un monument, un stabiliment, un bastiment ș. a. Fig. Încep un obiceĭ, o sistemă: a inaugura obiceĭu unor conferențe [!] anuale, (iron.) a inaugura o sistemă de persecuțiunĭ.

!inaugurá (a ~) (i-nau-/in-au-) vb., ind. prez. 3 inaugureáză

ÎNAUGURÁ vb. I. v. inaugura.