Toate definitiile

IMPORTÁNȚĂ s. f. Faptul de a fi important, caracterul unui lucru important; însemnătate; semnificație. ◊ Loc. adv. Cu importanță = cu convingerea (nejustificată) că spune sau face ceva important; cu înfumurare. ◊ Expr. A-și da importanță = a se îngâmfa, a se crede om de seamă, superior. Plin de importanță = înfumurat, îngâmfat, încrezut. – Din fr. importance.

IMPORTÁNŢĂ s. 1. însemnătate, pondere, valoare. (Are o ~ redusă în ansamblu.) 2. însemnătate, valoare. (~ unei descoperiri.) 3. însemnătate, seriozitate, valoare. (~ contribuţiei sale.) 4. însemnătate, valoare, (fig.) preţ. (~ cuvântului scris.) 5. însemnătate, semnificaţie, sens, valoare, (fig.) preţ. (~ actului Unirii.) 6. însemnătate, solemnitate. (~ momentului.) 7. adâncime, însemnătate, profunzime, seriozitate. (~ prefacerilor survenite.)

IMPORTÁNȚĂ s.f. Ceea ce face ca un lucru să prezinte mare interes, valoare, însemnătate. ◊ A-și da importanță = a se îngâmfa. [Cf. fr. importance, it. importanza].

IMPORTÁNȚĂ s. f. ceea ce face ca un lucru să prezinte mare interes, valoare, însemnătate. ♦ a-și da ~ = a se îngâmfa, a-și da aere de superioritate; plin de ~ = încrezut. (< fr. importance)

*importánță f., pl. e (d. important; fr. importance). Însemnătate, valoare, calitatea de a fi important: o informațiune de mare importanță. Autoritate, credit, influență: locu luĭ îĭ dă multă importanță.

importánță s. f., g.-d. art. importánței